Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul sau Sânzienele: Tradiții, obiceiuri și superstiții

Pe 24 iunie Biserica Ortodoxă prăznuiește Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul, cel care L-a botezat pe Iisus Hristos în apele Iordanului. Este una dintre puținele sărbători care marchează nașterea unui sfânt, nu moartea sa – alături doar de Nașterea Maicii Domnului și a lui Hristos. În aceeași zi sunt sărbătorite și Sânzienele, sărbătoare populară străveche, păstrată din vremuri precreștine.

Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul

Nașterea Sfîntului Ioan Botezătorul este przănuită pe 24 iunie. Această sărbătoare este cunoscută în popor și sub denumirea de Sânziene sau Drăgaica.

Sfântul Ioan Botezătorul s-a născut în cetatea Orini, în familia preotului Zaharia. Elisabeta, mama sa, era descendenta a seminției lui Aaron. Nașterea prorocului Ioan s-a petrecut cu șase luni înaintea nașterii lui Iisus.

Nașterea sa a fost vestită de către îngerul Gavriil lui Zaharia, în timp ce acesta slujea la templu. Pentru că nu va da crezare celor vestite de îngerul Gavriil, Zaharia va rămâne mut până la punerea numelui fiului său.

Când s-a născut, vecinii și rudele voiau să-l numească pe prunc Zaharia, la fel ca pe tată, dar Elisabeta spunea că se va chema Ioan. Pentru că toți cei din jur obiectau, Zaharia a scris pe o tăbliță ”Ioan este numele lui”, iar din clipa următoare a putut din nou să vorbească.

Despre Sfântul Ioan Botezătorul Sfânta Scriptură vorbeşte ca despre Înaintemergătorul Domnului Iisus Hristos. Sfântul Ioan Botezătorul propovăduia venirea Lui. Și îndemna iudeii la pocăinţă. Fiind considerat prooroc, oamenii veneau la el spre a fi botezaţi în Iordan. Iar Ioan le cerea să-şi mărturisească păcatele şi să se pocăiască, căci Cel ce urma să vină după el, adică Mântuitorul, avea să-i boteze cu Duh Sfânt.

Citește și: Sărbătoarea Sânzienelor sau Drăgaica, tradiții și obiceiuri românești

Citește și: De Sânziene, femeile se tăvălesc în rouă ca să devină fertile

Viața Sfântului Ioan Botezătorul

Despre o lungă perioadă din viața Sfantului Ioan Botezătorul nu sunt informații. Se ştie că s-a retras în pustiu, unde a dus o viață de aspre nevoințe, până în momentul în care a primit poruncă să înceapă să predice.

Rolul lui Ioan nu a fost numai acela de a pregăti poporul pentru venirea lui Hristos, ci și acela de a-L descoperi lumii pe Mesia și Fiul lui Dumnezeu. Mesajul principal pe care îl transmitea Sfântul Ioan era „Pocăiți-vă, că s-a apropiat Împărăția cerurilor!”. Cei care renunțau la păcate erau botezați în Iordan.

Sfântul Ioan le atrăgea atenția celor care ascultau cuvântul său că el botează cu apă spre pocăință, dar vă veni Mesia care va boteza cu Duh Sfânt, pregătind venirea Mântuitorului. Acesta este și motivul pentru care Sfântul Ioan apare în unele icoane că înger cu aripi. Această reprezentare își are originea în profeția lui Maleahi, unde cel care pregătește calea Domnului este numit îngerul Domnului, informează creştinortodox.ro.

Citește și: Tradiții și superstiții de Sfinții Petru și Pavel. De ce nu au femeile voie să mănânce mere

Citește și: Cine au fost sfinții Petru și Pavel, apostolii frați întru suferință

Tradiții, obiceiuri și superstiții de Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul și Sânziene

Ziua de Sânziene sau Nașterea Sf Ioan Botezătorul este considerată sfântă. Nimeni nu are voie să lucreze în această zi, când soarele joacă pe cer sau stă în loc la amiază. Legate de această zi sunt diverse obiceiuri, dar cele mai importante sunt cele dedicate iubirii.

Se spune că în noaptea de Sânziene se deschid porţile cerului şi lumea de dincolo vine în contact cu cei vii. Cu acest prilej, în foarte multe zone din ţară, se fac pomeni pentru morţi, de moşii de Sânziene.

În multe zone din ţară, se aprind noaptea focuri pe dealuri. În unele sate, oamenii umblă cu făcliile aprinse, înconjurând casa, ogoarele, grajdurile.

Fetele strâng flori de Sânziene pentru a le pune sub pernă. Fac asta în noaptea premergătoare sărbătorii, în credința că își vor visa ursitul.

Fetele de la sate obișnuiau să se îmbrace cu cele mai frumoase ii și altițe, să se împodobească apoi cu flori și cununi de sânziene și să aleagă pe una dintre ele să fie Drăgaica. În unele zone, o altă fată îmbrăca un costum popular bărbătesc și juca rolul lui Drăgan, flăcău mândru, care ținea în mâini o coasă și pornea la secerat.

În dimineaţa zilei de 24 iunie, de Nașterea Sf Ioan Botezătorul, multe fete obişnuiau să se scalde în rouă din zone neumblate. Roua sânzienelor era strânsă de bătrâne într-o cârpă albă, de pânză nouă, apoi o storceau într-o oală nouă. În drum spre casă, bătrânele nu vorbeau deloc şi mai ales nu trebuia să întâlnească pe nimeni. Dacă toate acestea erau împlinite, atunci cine se spăla cu rouă era sănătos şi drăgăstos peste an.

Un alt obicei era legat de dragoste și de întemeierea familiei. Tinerii care se iubeau și doreau să se căsătorească, mergeau împreună la un râu, cu cununi de sânziene pe cap să se scalde împreună. Astfel, dragostea lor avea să dăinuiască toată viața.

În dimineața de sânziene se ținea un obicei să se spele femeile și copiii cu roua de pe flori, ca să fie rumeni în obraji, sănătoși, voinici și frumoși.

Sursă foto: Shutterstock