De unde vine expresia „a freca menta”

Limba noastră-i o comoară… plină de expresii populare, pline de culoare și tâlc. Fiecare dintre noi folosim zilnic diverse expresii creative pe care le-am moștenit din vorbirea populară, chiar dacă nu le cunoaștem originile. Acesta este și cazul expresiei ”a freca menta” care a căpătat în timp o semnificație cu totul diferită față de sensul ei original.

Cuprins

1 Ce valoare au expresiile populare în limba română
2 Exemple de expresii populare răspândite
3 Ce însemna pe vremuri să freci menta
- 3.1 Un obicei inedit în societatea elenă
- 3.2 Semnificația mentei la greci
4 Ce înseamnă în zilele noastre expresia ”a freca menta”

Oricât de mult ne plac cuvintele împrumutate din limba engleză sau expresiile folosite pe rețelele de socializare, nu putem uita expresiile populare pline de haz și duh pe care le-am auzit la părinții și bunicii noștri. Până și cei mai tineri folosesc în continuare o mulțime de expresii populare foarte creative, chiar dacă nu le știu istoria și modul în care s-a transformat sensul lor original.

Să descoperim ce înseamnă expresia ”a freca menta”, la fel de populară și în zilele noastre, așa cum era acum 50 sau 100 de ani. Te vei amuza aflând istoria acestei expresii și modul în care s-a transformat de-a lungul veacurilor, modelată de spiritul hâtru și zeflemitor al omului din popor.

Ce valoare au expresiile populare în limba română

Cu toții folosim diverse expresii populare aproape zilnic. Pentru a face o comparație ușor de înțeles, expresiile populare sunt adevărate bijuterii pline de culoare, care dau farmec limbajului colocvial. Alături de proverbe și zicători, expresiile populare exprimă concis și plastic adevăruri simple pe care le îmbracă în cuvinte pline de haz.

„Lipitori, că nu le pot spune altfel”. Ilie Bolojan a răbufnit și tocmai a deschis un scandal fără precedent la Cotroceni! Nu a ținut cont de nimeni și de nimic: „Una din gravele noastre erori...”. Ce a urmat i-a uimit pe toți

Recomandarea zilei

În multe teorii lingvistice, expresiile populare sunt definite drept structuri complexe, care folosesc imagini sugestive sau metaforice, adaugă culoare și accentuează anumite situații, trăsături sau adevăruri.

Expresiile populare crează legături puternice între valorile tradiționale și mentalitatea colectivă, schimbându-și adesea semnificațiile în funcție de dinamica societății. Iar un bun exemplu în acest sens este expresia ”a freca menta”, expresie care avea cu totul alte semnificații în vremurile antice, în locurile ei de origine, și care s-a transformat radical pe meleagurile românești, după spiritul, caracterul și viziunea poporului român.

"I-a curs o lacrimă. Am fost șocată". Ce i-a spus Mihai Leu soției sale, cu ultimele puteri, pe patul de spital. Mesajul care va rămâne cu ea pentru totdeauna

Recomandarea zilei

Exemple de expresii populare răspândite

Zilnic folosim diverse expresii populare fie din obișnuință, fie pentru că sună mult mai convingătoare decât frazele simple. Expresiile populare au farmecul lor și ne ajută să accentuăm mult mai bine ideile, povețele, avertismentele sau chiar sentimentele pe care le transmitem.

Nu de puține ori, românii folosesc expresii populare precum:

a face haz de necaz – după cum e firea românului, a râde amar de un necaz;

a da de belea – a ajunge într-o situație foarte dificilă, riscantă;

a intra în bucluc – a da de greu, a se confrunta cu greutăți mari, cheltuieli sau necazuri;

ieftin ca braga – foarte ieftin, așa cum era pe vremuri un pahar de bragă;

prins cu mâța-n sac – descoperit cu o minciună sau o înșelătorie;

a face safteaua – a fi primul care cumpără ceva de la un vânzător, purtându-i noroc să vină și alți cumpărători;

a-i pica fisa cuiva – a-și da seama de adevăratul înțeles sau de adevărata cauză a unei situații/probleme;

a lua la bani mărunți – a cere explicații amănunțite;

a fi mână spartă – a cheltui o mulțime de bani, a risipi banii;

a alerga după doi iepuri – a urmări două obiective greu de îndeplinit deodată;

interesul poartă fesul – a se comporta doar în funcție de interesele personale, fără a ține cont de ceilalți;

de la Ana la Caiafa – a lungi o problemă, a tergiversa găsirea unei soluții;

a spăla putina – a fugi, a pleca în grabă pentru a se sustrage de la o datorie, plată sau obligație;

a da apă la moară – a încuraja pe cineva să pună la cale anumite planuri etc.

Ce însemna pe vremuri să freci menta

Expresiile populare românești sunt deosebit de creative și plastice, conțin metafore și comparații inedite, cuvinte pline de haz și înțelesuri pline de tâlc. Așa cum lada de zestre din casa bunicii ascundea cele mai frumoase ștergare, covoare și costume populare, expresiile populare sunt adevărate comori din lada de zestre a limbii rămâne.

Multe dintre ele sunt folosite frecvent și sunt păstrate în limbajul cotidian la fel de vii și pline de culoare precum erau pe vremurile bunicilor noștri. Unele au fost uitate, dar multe continuă să fie îndrăgite și răspândite în limbajul de zi cu zi, transmise din generație în generație. Este uimitor, însă, cum sensul lor se modifică de-a lungul epocilor, așa cum putem observa în cazul expresiei ”a freca menta”.

Un obicei inedit în societatea elenă

Originea acestei expresii este surprinzătoare, mai ales pentru generațiile tinere, deoarece sensul ei de azi nu a mai păstrat nimic din sensul ei original. ”A freca menta” provine de la un obicei ospitalier, cu totul inedit, care se practica în Grecia antică.

Numeroase tratate istorice menționează faptul că, din vremuri vechi, grecii iubeau și apreciau în mod deosebit frunzele parfumate ale mentei, pe care le foloseau în diverse ritualuri religioase, în leacuri pentru sănătate și frumusețe, în obiceiurile populare legate de dragoste și fertilitate. Menta era nelipsită din grădinile sau din bucătăriile grecilor. Multe gospodine adunau mentă și o păstrau în mănunchiuri uscate să își parfumeze casele. Iar când aveau musafiri la masă, ceea ce se întâmpla adesea în comunitățile grecești, femeile obișnuiau să frece tăblia mesei cu frunze de mentă.

Acest obicei inedit s-a păstrat veacuri de-a rândul, era nelipsit din casele grecilor și mai ales din casele celor mai avuți. Nobilii le cereau slujitorilor să curețe în fiecare zi mesele cu frunze de mentă, să miroasă frumos ori de câte ori doreau să ia masa, cu atât mai mult dacă aveau musafiri sau dădeau petreceri.

Obiceiul avea, în mod evident, un scop bine determinat: menta răspândea un parfum foarte plăcut în bucătărie, ascundea celelalte mirosuri de mâncare, și le făcea mesenilor poftă de mâncare. Azi se știe în mod cert că parfumul mentolat trezește pofta de mâncare și te face să consumi cu mai multă plăcere preparatele de la masă.

Bineînețeles, menta era apreciată de greci și datorită faptului că inducea o stare de relaxare profundă, mesenii se simțeau în largul lor, binedispuși, relaxați și calmi. Știința din zilele noastre a confirmat că mentolul pe care îl conțin frunzele de mentă are acest efect de relaxare, destindere musculare, dar și psihică, atât de plăcută mai ales la o masă cu prietenii sau la o petrecere cu mulți invitați.

Semnificația mentei la greci

Menta era folosită și îndrăgită în Grecia antică la fel de mult ca în zilele noastre. Datorită parfumului ei deosebit, menta era prețuită și păstrată peste iarnă pentru ceaiuri, pentru leacuri medicinale sau pentru loțiuni și preparate destinate frumuseții pielii.

În casele grecești și în multe regiuni din Orientul Mijlociu sau din Mediterana, ceaiul de mentă era servit oaspeților ca semn al ospitalității, prieteniei și încrederii. Grecul se simțea onorat când îi trecea cineva pragul casei și îl primea cu ceai de mentă, cu miere și fructe, urmate apoi de un păhărel de tsipuro sau de ouzo, în funcție de tradițiile locului.

Menta era, așadar, o plantă populară, foarte îndrăgită, care simboliza ospitalitatea. Erau cunoscute deopotrivă și virtuțile ei terapeutice, iar popoarele antice foloseau frecvent ceaiul de mentă pentru dureri de stomac, pentru stări febrile și răceli, pentru a calma stările de anxietate și nervozitate, pentru relaxare și un somn odihnitor.

Ce înseamnă în zilele noastre expresia ”a freca menta”

Obiceiul grecilor de a freca mesele cu frunze de mentă înainte de a servi mâncarea avea să se răspândească în Balcani și să ajungă și prin casele boierilor români. Pe acele vremuri, oamenii apreciau în mod deosebit parfumul ei mentolat, ignorând celelalte beneficii. Dar, în mod evident, obiceiul de a freca menta pe mesele și tăbliile pe care se serveau alimentele avea și rol de igienizare. Mentolul are capacitatea de a distruge o bună parte din bacteriile și mucegaiurile obișnuite în acele timpuri, când nu existau alte soluții de curățat, decât apa din fântână.

În Evul Mediu și, poate, în Epoca Fanariotă, în multe case de boieri și negustori înstăriți slugile din bucătărie erau puse se frece mesele cu mentă pentru încântarea domnițelor și a doamnelor cu nas subțire.

Cu timpul, însă, obiceiul lor a căpătat alte conotații. Dacă, la început, era o datorie de onoare și un gest de ospitalitate, obiceiul de a freca menta avea să fie folosit de unele slujnice pentru a scăpa de alte îndatoriri mult mai grele din gospodărie. Este mult mai ușor să freci mesele cu mentă, decât să speli rufele, să cari găleți cu apă, să mături, să speli podelele sau să îngrijești orătăniile din grădină.

Să freci mesele cu mentă nu era nici pe departe o corvoadă, ci o muncă destul de plăcută, dar al cărei rost nu era înțeles de toată lumea. Cine avea misiunea să frece menta, în comparație cu celelalte slugi care munceau pe rupte, părea că nu face nimic. De aici s-a născut expresia ”a freca menta” care, pentru omul de rând, însemnă că nu faci de fapt nimic.

Cine freacă menta este un leneș, un pierde vară, un delăsător, căruia nu îi place munca și care găsește tot felul de activități mărunte cu care își pierde timpul, doar să nu fie pus la muncă! Expresia ”a freca menta”, cu semnificațiile ei de azi, a denaturat un obicei care, pe vremuri, avea beneficiile lui și semnificații nobile!

foto: Shutterstock

Urmăreşte cel mai nou VIDEO încărcat pe unica.ro