Ce se face cu lumânările de la nuntă

Lumânările de la nuntă au un ritual bine stabilit, de care se ține cont din momentul în care sunt cumpărate, până când mirii le primesc la cununia religioasă. Află cine trebuie să le cumpere, cine le poartă și ce se face cu lumânările de la nuntă după cununie.

Cuprins

1 Ce simbolizează lumânările de cununie
2 Cine cumpără lumânările
3 Cine poartă lumânările de la nuntă
4 Ce se întâmplă după cununie
5 Când trebuie duse iar la biserică lumânările
6 Ce se face cu lumânările după nuntă
7 Superstiții despre lumânările de cununie

Lumânările de la nuntă au tradiția lor, bine stabilită în timp, și semnificații profunde pe care mulți creștini încă le cinstesc și le respectă. Departe de a fi o simplă recuzită în biserică, lumânările de cununie au o simbolistă bogată și nu lipsesc nici de la cele mai moderne nunți.

Dacă miresele au mai renunțat la voaluri și rochiile albe, preferând alte podoabe de păr sau rochiile ivoire și crem, nicio mireasă nu a renunțat la buchetul de flori și lumânările de cununie. Acestea au numeroase semnificații profunde, chiar dacă o parte dintre ele s-au mai pierdut în timp.

Ce simbolizează lumânările de cununie

Toate ritualurile creștine și toate ceremoniile și slujbele care se țin în biserică sunt însoțite din cele mai vechi timpuri de lumina caldă a lumânărilor. Ele sunt un simbol al credinței, al luminii și al focului care arde păcate. Pentru orice creștin, lumânarea este o picătură din lumina sfântă primită în noaptea de Înviere, încărcată de puteri vindecătoare. Iar lumânările de la nuntă sau de la botez, sfințite în biserică, au semnificații profunde.

După ce ieri a contestat o lege la CCR, Nicușor Dan revine azi cu o nouă decizie neașteptată! Mișcarea surprinzătoare care ar putea schimba calculele pentru toți românii. Anunțul momentului

Recomandarea zilei

Lumânarea reprezintă lumina care alungă întunericul din viața noastră și din suflet. Nu întâmplător lumânările de la nuntă sau de la botez au căpătat semnificații purificatoare și binefăcătoare.

Lumânarea este unul dintre cele mai puternice simboluri, folosită din cele mai vechi timpuri în diverse credințe și ritualuri religioase. Ea reprezintă căldura și focul purificator care sporește puterea rugăciunilor. De câte ori ne rugăm și de câte ori ne punem o dorință este bine să aprindem o lumânare, pentru că lumina ei atrage puteri binefăcătoare.

Gabriela Cristea a făcut senzație pe litoral, într-un costum de baie roz, din două piese! A întors toate privirile, iar fanii au reacționat imediat! „Superbă Gabriela!”. Cum s-a afișat vedeta TV / FOTO

Recomandarea zilei

Pentru creștini, lumânarea este lumina primită de la Dumnezeu. Cu atât mai importante sunt lumânările sfințite la biserică, lumânările de la nuntă sau la botezul unui nou născut pe care le poți lua acasă, deoarece ele protejează familia, căsnicia și casa.

Lumânările de cununie au încă două semnificații importante în cadrul ceremoniei religioase. Ele simbolizează deopotrivă credinţa mirilor și focul aprins al iubirii lor, cel care le va călăuzi paşii pe drumul căsniciei. Dar simbolizează și înțelepciunea nașilor, care devin părinții spirituali ai tinerilor căsătoriți și trebuie să îi povățuiască în viață cu mintea luminată și cu multă dragoste.

Cine cumpără lumânările

Conform tradiției, lumânările mirilor reprezintă una dintre sarcinile nașului. El este cel care le plătește. De cele mai multe ori, lumânările de cununie sunt alese de nașă sau de nașă împreună cu mireasa, pentru a fi asortate cu buchetele lor. Apoi, lumânările și buchetele sunt cumpărate de naș.

În vremurile mai vechi, se aprindeau lumânări la nuntă pentru ca tinerii căsătoriți să fie protejați de rele, să fie luminați la suflet de credință și să aibă speranță în Dumnezeu. Dar în zilele noastre, aceste semnificații au fost uitate. Lumânările și buchetele miresei și al nașei sunt mai degrabă podoabe cu care se mândresc. Cu cât sunt mai bogate, cu flori rare și scumpe, cu atât se vede mai bine statutul nașilor care cunună.

Cele mai multe mirese își doresc lumânări mari, impunătoare, frumos ornamentate cu flori, dantelă, voaluri și chiar mici bijuterii sclipitoare. Cu sau fără ornamente, lumânările de cununie au același scop, să aducă lumină, căldură și dragoste în căsnicia care începe sub binecuvântarea lui Dumnezeu. De aceea, nu se folosesc lumânările de cununie decât la ceremonia religioasă, nu și la cununia civilă.

Cine poartă lumânările de la nuntă

Nașul este cel care încredințează lumânările domnișoarei de onoare și cavalerului ei. Ei vor avea misiunea să ducă lumânările la biserică și vor fi mereu alături de miri și de nași, intrând în biserică imediat în urma lor.

În fața altarului, unde are loc cununia religioasă, domnișoara de onoare se așază alături de nașă încredințându-i acesteia lumânarea sa. De asemenea, cavalerul se așază în rând cu mirele și cu nașul, încredințându-i nașului a doua lumânare.

În timpul ceremoniei religioase, nașul și nașa vor ține lumânările de cununie. Preotul este cel care aprinde lumânările sau făcliile, cum sunt numite în limbajul bisericesc. Preotul aprinde lumânările cu lumină din altar sau de la un sfeșnic aflat în fața icoanelor, apoi începe slujba de cununie.

Nașii vor avea grijă pe tot timpul ceremoniei ca flacăra lumânărilor să nu se stingă, pentru că altfel este semn de rău augur pentru căsnicia tinerilor miri.

Ce se întâmplă după cununie

În multe zone din țară, imediat după cununie și după ce invitații felicită mirii, nașii și părinții tinerilor căsătoriți, nuntașii ies în curtea bisericii pentru a forma un pod de flori. Este o tradiție frumoasă, care simbolizează o nuntă fericită, o căsnicie binecuvântată și prosperă. Domnișoara și cavalerul de onoare vor prelua lumânările de cununie și vor ieși primii din biserică pe sub podul de flori. Imediat după ei vor urma mirii, nașii, părinții tinerilor căsătoriți și alte rude apropiate.

În unele zone ale țării, există obiceiul ca însuși mirii să poarte lumânările de cununie afară din biserică, semnificând astfel bucuria lor de a primi căsătoria și unirea lor pe viață.

Lumânările sunt stinse și duse apoi cu toate florile la salonul de nuntă, unde vor fi așezate la dreapta și stânga mesei unde stau mirii și nașii.

Când trebuie duse iar la biserică lumânările

Conform tradiției creștine, la opt zile după cununie, mirii și nașii lor trebuie să meargă la biserică, unde vor aduce și lumânările de la nuntă. Preotul le va citi o dezlegare, va aprinde lumânările din nou și le va vorbi despre căsnicie și despre buna înțelegere din cuplu, cu numeroase pilde și sfaturi din Biblie.

La final, o parte din lumânările de cununie era lăsată la biserică să fie folosită la slujbe. Unii preoți continuă această practică și păstrează o bucată de lumânare sau una dintre lumânări, ca un prinos adus de miri lui Dumnezeu. A doua lumânare se ia acasă și se păstrează cu grijă alături de icoane sau protejată de praf.

Ce se face cu lumânările după nuntă

Lumânările de la cununie este bine să fie ținute la vedere, la icoane sau într-un spațiu protejat. Nu uita de ele prin cutii și sertare. Ele pot fi aprinse la marile sărbători și puse pe masa la care se unește întreaga familie.

De Paște, lumânările de la cununie pot fi aprinse cu lumina sfântă adusă de la biserică. De Crăciun, lumânările pot fi aprinse la icoana Nașterii Domnului sau a Maicii Domnului.

Lumânările de la nuntă mai pot fi aprinse acasă în momente de mare bucurie, când se naște un copil, când se cumpără o casă nouă. De asemenea, mai pot fi aprinse în fiecare an pentru a sărbători data nunții. Ba chiar este de bun augur să aprinzi lumânările de câte ori aniversezi căsătoria, deoarece te vor proteja cu lumina lor și te vor ajuta să te bucuri în continuare de o căsnicie frumoasă.

De asemenea, lumânările sau lumânarea de la cununie mai poate fi aprinsă când te rogi pentru căsnicia ta, când ajungi într-un moment de cumpănă în care crezi că legătura voastră este amenințată de despărțire.

În cazul în care, totuși, căsnicia se risipește și ajungeți la divorț, nu arunca lumânările de la nuntă. Este păcat să arunci un simbol care a fost cândva lumina fericirii tale. Mai bine le donezi la o biserică sau la o mănăstire, după ce le despodobești. Astfel, lumânările se vor întoarce acolo unde au fost binecuvântate, iar sufletul tău va găsi mai curând liniștea după o despărțire dureroasă.

Superstiții despre lumânările de cununie

Din perspectiva Bisericii, lumânarea reprezintă puterea credinţei, curăţenia sufletească şi focul iubirii creştine. Lumina lumânării se spune că va lumina drumul tinerilor căsătoriţi. Oamenii au crezut dintotdeauna în puterea binefăcătoare a lumânărilor sfințite la biserică, așa cum sunt și lumânările de cununie. Drept urmare, au apărut și o serie de superstiții despre ele.

Se crede că, dacă în timpul cununiei în biserică, una dintre lumânări se stinge, mirele din dreptul ei va fi nefericit în căsnicie și nu va fi niciodată înțeles de către celălalt.

O altă superstiție spune că, dacă se rupe una dintre lumânări, atunci căsnicia riscă și ea să se destrame, dar fiind întotdeauna lumânări, mirii vor mai avea o șansă să îți refacă legătura.

Se mai spune că, la botez și la cununie este bine să folosim lumânări din ceară curată de albine, să evităm pe cât putem parafina sau alte soluții sintetice. Ceara curată, făcută de albine, vorbește despre smerenia și credința adevărată din sufletul mirilor și al nașilor. În plus, ea nu fumegă și nu emană mirosuri neplăcute.

În cazul în care una dintre lumânări sau amândouă încep să fumege puternic în timpul cununiei, înseamnă că pe miri îi așteaptă vremuri grele, vrajbă, gelozie și certuri. Cu cât lumânările sunt mai simple și mai curate, cu atât va fi mai curată și binecuvântată și cununia lor, care va rezista de-a lungul anilor, spun credințele din popor.

foto: Shutterstock